Cum combatem stresul

Stresul este o stare emoțională și fizică de tensiune care poate să provină fie de la o situație, fie de la un gând ce determină frustrare, furie ori nervozitate și reprezintă modul de răspuns al organismului la aceste provocări.

Factorii stresori diferă de la o persoană la alta, iar efectele se pot manifesta în două moduri:

la nivel psihic: prin teamă, nervozitate, încordare;
la nivel fizic: prin stimularea secreției de adrenalină, intensificarea bătăilor inimii ori transpirație.

Acești factori nu provoacă direct o boală, dar sunt responsabili de agravarea unor afecțiuni cardiovasculare, a unor alergii, a astmului, depresiilor, migrenelor și a unor probleme digestive.

Stresul în sarcină poate dăuna atât mamei, cât și fătului, care va avea un risc mai ridicat de a dezvolta unele boli pe parcursul vieții de adult.

Pentru că se manifestă la nivel fizic, mental și emoțional și se resimte la nivelul întregului organism, stresul poate afecta mai multe organe, iar efectele se văd la nivelul pielii, creierului, inimii, glandei tiroide, mușchilor și oaselor, plămânilor și a întregului sistem imunitar.

Simptome

Orice situație are potențialul de a deveni presantă, deci și simptomele stresului diferă de la o persoană la alta. De aceea, pot fi catalogate în trei categorii.

Fizice

Efectele fizice ale stresului pot fi:

transpirația;
senzația de gură uscată;
durerea de spate;
durerile în piept;
crampele;
spasmele musculare;
leșin;
durerile de cap;
ticurile nervoase;
senzația de furnicături.

Emoționale

Efectele emoționale ale stresului pot include:

furie;
burnout;
probleme de concentrare;
oboseală;
senzație de nesiguranță;
iritabilitate crescută;
tristețe.

Comportamentale

Dacă stresul devine cronic, poate provoca mai multe complicații de natură comportamentală, cum ar fi:

anxietate;
depresie;
boli de inimă;
probleme cu tensiunea;
imunitate scăzută;
dureri musculare frecvente;
sindrom posttraumatic;
tulburări de somn;
tulburări gastro-intestinale;
lipsa libidoului;
tulburări erectile.

Din fericire, aromaterapia poate fi un remediu natural pentru ameliorarea stresului. Practica presupune inhalarea uleiurilor esențiale pentru stres , care sunt extrase din plante, pentru a promova sănătatea și bunăstarea.

Sistemul tău olfactiv afectează direct partea creierului tău care reglează emoțiile. De aceea, mirosurile pot declanșa amintiri și pot provoca sentimente – atât negative, cât și pozitive. Aromaterapia poate ajuta la reducerea stresului și a anxietății pentru a angaja o stare generală de calm.

Uleiurile esentiale care va pot ajuta la combaterea stresului: Bergamota, Lavanda, Geranium, Clary Sage, Musetel Roman, Ylang Ylang, Lemn de Santal, Petitgrain, Portocala Salbatica, Tamaie, Lemn de Cedru, Vetiver.

Mai jos va las cateva retete de amestecuri antistres, blenduri ce se adauga in sticlute cu rollon: